╬n anul 124 e.n., εn epoca εmpπratului Hadrian, Clujul û avΓnd numele roman Napoca û era o a║ezare cu statut de ämunicipiumö.
╬n jurul secolului al X-lea, triburile maghiare au ocupat Transilvania, iar din anul 1173 ora║ul apare sub numele de äClusö, de la cuvΓntul latin äclusumö (εnchis). Ulterior coloni║tii germani l-au numit εnsπ Klausenburg. Actuala denumire a ora║ului, Cluj-Napoca, a fost fixatπ la 16 octombrie 1974, cu ocazia celei de-a 1850-a aniversare de la prima atestare documentarπ a ora║ului ca ämunicipiumö.
╬n decursul secolelor XIII-XV, Cluj-Napoca s-a dezvoltat gra■ie numeroaselor sale corpora■ii. Ora║ul a beneficiat, εncπ din aceastπ epocπ, prin intermediul Ungariei, de o mare deschidere comercialπ spre Europa Occidentalπ, εndeosebi Boemia, Austria, Polonia ║i Italia. ╬n jurul anului 1405 Clujul devine ora║ liber, iar εn timpul domniei lui Matei Corvin (1458-1490), regele Ungariei ║i fiul lui Iancu de Hunedoara, se construie║te cetatea de apπrare. Ora║ul devine cel mai important centru politic al Transilvaniei. Aceastπ pozi■ie εi permitea sπ organizeze majoritatea reuniunilor Dietei Transilvaniei.
Capitalπ a principatului autonom al Transilvaniei εn secolul al XVI-lea, Cluj-Napoca a dezvoltat o via■π culturalπ sus■inutπ, prima tipografie fiind εnfiin■atπ εn 1550 εn timp ce Universitatea dateazπ din 1581.
Ora║ul a trecut la sfΓr║itul secolului XVII sub autoritatea Habsburgilor, devenind εn 1790, sediul guvernatorului Transilvaniei. ╬n perioada 1867-1918 a fost εncorporat Ungariei. Din aceastπ epocπ imperialπ, s-au pπstrat o serie de edificii impozante, atΓt religioase cΓt ║i laice. ╬n 1918, εn urma Unirii, Clujul a devenit al doilea centru urban al RomΓniei Mari.
